6 nov. 2018
31 oct. 2018
24 oct. 2018
Biosferă - sfera vieţii
Biosfera este invelișul viu al pamantului și cuprinde totalitatea viețuitoarelor (plante, animale si oameni). Ea s-a format treptat incepand cu aparitia primelor forme de viata in apele oceanice si pana la cele cunoscute astazi, timp in care multe specii au disparut. Altele, care au reusit sa se adapteze sunt prezente si in timpurile noastre, iar unele au aparut recent. Evolutia biosferei este evolutia vietii.
Vizitând Muzeul Județean Bistrița-Năsăud - documentare și relaxare
Temă: Realizați o DIORAMĂ (Reprezentare spațială a unui peisaj, folosită în muzee drept cadru de expunere a unor animale împăiate, etc., pentru a înfățișa un ecosistem)
Vizitând Muzeul Județean Bistrița-Năsăud - documentare și relaxare
Temă: Realizați o DIORAMĂ (Reprezentare spațială a unui peisaj, folosită în muzee drept cadru de expunere a unor animale împăiate, etc., pentru a înfățișa un ecosistem)
21 oct. 2018
17 oct. 2018
Oxigenul (aer) întreține arderea- Opțional clasa a V-a
12 oct. 2018
Tebelul periodic al elementelor chimice
Tabelul periodic al elementelor chimice a fost inventat de chimistul rus
Dimitri Mendeleev, în 1869. La finalizarea sa, Mendeleev a lăsat spaţii
libere, bănuind că vor fi descoperite şi alte elemente noi în natură,
lucru confirmat ulterior.
1. Tabelul a fost folosit în şcoli chiar din 1869 (anul apariţiei), fiind introdus chiar de Mendeelev studenţilor săi de la Universitatea din St. Petersburg.
2. În tabelul iniţial, Mendeleev nu a descris nici unul dintre cele 63 de elemente cunoscute la acea vreme. În schimb, fiecărui element i-a adăugat un set de date referitoare la masa atomică.
3. Pentru a afla masa unui atom, cercetătorii au găsit soluţia în electroliză. Printr-o soluţie au trecut curent electric, astfel soluţia s-a separat în atomii ce o formau (în cazul apei, prin electroliză se obţine oxigen şi hidrogen). Răspunzând la polaritatea unei baterii, fiecare atom a migrat în containere separate, unde a fost cântărit, astfel cercetătorii putând determina masa relativă a acestora.
4. Deşi a lăsat goluri în tabel, Mendeleev a descris masa atomică şi posibilele proprietăţi chimice ale elementelor chimice ce aveau să fie descoperite. Dar, în 1894, când a fost descoperit argonul, nu a avut nici un spaţiu în tabel unde să se potrivească. Atunci Mendeleev a negat existenţa sa. La fel a făcut şi cu celelalte gaze nobile la descoperirea lor (heliu, neon, kripton, xenon şi radon).
5. În 1902 îşi dă seama de greşeală, neanticipând descoperirea unor elemente atât de inerte ca gazele nobile, care au propria grupă de 8 în tabel.
6. Acum elementele sunt sortate în tabel în funcţie de numărul de protoni sau „numărul atomic”. Acesta determină configuraţia elementului, structura straturilor de electroni şi proprietăţile chimice.
7. Gazele nobile (mai sunt numite şi gaze rare) au toate straturile ocupate de electroni, din cauza aceasta ele sunt nereactive, inerte. Radonul este radioactiv şi este singurul dintre gazelele nobile care nu se găseşte în stare naturală în atmosferă.
8. Tabel periodic interactiv! Iei un tabel periodic modern şi elimini complicatele coloane din mijlocul său, apoi îl pliezi pe lungime de la mijlocul grupei 4 secundară. Grupele ce se suprapun au aşezarea electronilor complementară. Aceste aceste elemente suprapuse reacţionează între ele în mod natural. De exemplu: sodiul se va suprapune peste clor, iar în natură formează NaCl sau sarea.
9. Carbonul, un atom din grupa a 4-a, este unul dintre cele mai întâlnite elemente. Datorită legăturilor sale flexibile, este cel ce deţine cheia moleculară a vieţii. Până la 50% din noi poate fi carbon, iar în natură se găseşte sub diferite forme datorită legăturilor sale: gaz, forme cristalizate (grafit, diamant). Fulerenele (C60) reprezintă şi ele o clasă de compuși de atomi de carbon.
10. Elementele cu un număr atomic mai mare de 92 nu se găsesc în mod normal în natură. Ele pot fi obţinute bombardând un atom cu un alt atom sau părţi de atom. Cei mai noi membri în sistem sunt elementele 114 şi 116 (nu au nume încă). 116 apare şi dispare în câteva milisecunde. Oricum descoperirile se vor opri la 137, cercetătorii afirmând că aceasta ar fi limita de protoni. Deci un element 138 ar fi foarte improbabil.
1. Tabelul a fost folosit în şcoli chiar din 1869 (anul apariţiei), fiind introdus chiar de Mendeelev studenţilor săi de la Universitatea din St. Petersburg.
2. În tabelul iniţial, Mendeleev nu a descris nici unul dintre cele 63 de elemente cunoscute la acea vreme. În schimb, fiecărui element i-a adăugat un set de date referitoare la masa atomică.
3. Pentru a afla masa unui atom, cercetătorii au găsit soluţia în electroliză. Printr-o soluţie au trecut curent electric, astfel soluţia s-a separat în atomii ce o formau (în cazul apei, prin electroliză se obţine oxigen şi hidrogen). Răspunzând la polaritatea unei baterii, fiecare atom a migrat în containere separate, unde a fost cântărit, astfel cercetătorii putând determina masa relativă a acestora.
4. Deşi a lăsat goluri în tabel, Mendeleev a descris masa atomică şi posibilele proprietăţi chimice ale elementelor chimice ce aveau să fie descoperite. Dar, în 1894, când a fost descoperit argonul, nu a avut nici un spaţiu în tabel unde să se potrivească. Atunci Mendeleev a negat existenţa sa. La fel a făcut şi cu celelalte gaze nobile la descoperirea lor (heliu, neon, kripton, xenon şi radon).
5. În 1902 îşi dă seama de greşeală, neanticipând descoperirea unor elemente atât de inerte ca gazele nobile, care au propria grupă de 8 în tabel.
6. Acum elementele sunt sortate în tabel în funcţie de numărul de protoni sau „numărul atomic”. Acesta determină configuraţia elementului, structura straturilor de electroni şi proprietăţile chimice.
7. Gazele nobile (mai sunt numite şi gaze rare) au toate straturile ocupate de electroni, din cauza aceasta ele sunt nereactive, inerte. Radonul este radioactiv şi este singurul dintre gazelele nobile care nu se găseşte în stare naturală în atmosferă.
8. Tabel periodic interactiv! Iei un tabel periodic modern şi elimini complicatele coloane din mijlocul său, apoi îl pliezi pe lungime de la mijlocul grupei 4 secundară. Grupele ce se suprapun au aşezarea electronilor complementară. Aceste aceste elemente suprapuse reacţionează între ele în mod natural. De exemplu: sodiul se va suprapune peste clor, iar în natură formează NaCl sau sarea.
9. Carbonul, un atom din grupa a 4-a, este unul dintre cele mai întâlnite elemente. Datorită legăturilor sale flexibile, este cel ce deţine cheia moleculară a vieţii. Până la 50% din noi poate fi carbon, iar în natură se găseşte sub diferite forme datorită legăturilor sale: gaz, forme cristalizate (grafit, diamant). Fulerenele (C60) reprezintă şi ele o clasă de compuși de atomi de carbon.
10. Elementele cu un număr atomic mai mare de 92 nu se găsesc în mod normal în natură. Ele pot fi obţinute bombardând un atom cu un alt atom sau părţi de atom. Cei mai noi membri în sistem sunt elementele 114 şi 116 (nu au nume încă). 116 apare şi dispare în câteva milisecunde. Oricum descoperirile se vor opri la 137, cercetătorii afirmând că aceasta ar fi limita de protoni. Deci un element 138 ar fi foarte improbabil.
2 oct. 2018
ECO - Verde
ECO – Verde vizează educaţia ecologică, reprezintă o
disciplină opţională cu caracter integrativ, inter/transdisciplinar şi se
sprijină pe cunoştinţele fundamentale obţinute prin studiul biologiei,
geografiei, literaturii, educației plastice, culturii civice, TIC, etc. Ca
atare, opționalul cuprinde ariile curriculare Matematică și științe ale
naturii, Om și societate, Arte, Limbă și comunicare, Tehnologii,
Opționalul urmăreşte
promovarea cunoştinţelor fundamentale privind diverse aspecte ale mediului şi
formarea la elevi a atitudinilor şi deprinderilor indispensabile unui
comportament responsabil faţă de mediul de viaţă în care există. Prin
conținuturile propuse vor ”proba” prin creativitate, imaginație și cunoștințele
asimilate o imagine a ceea ce înseamnă ecologia-protecția mediului - geografia mediului - reflectarea
naturii în operele literare, artă - chimia elementelor indispensabile
vieții - explicarea fenomenelor naturii prin intermediu fizicii. Scopul
opționalului este acela de a incitata curiozitatea elevilor, de a trezi
interesul acestora spre noile discipline pe care le vor studia în clasele viitoare:
chimia și fizica.
24 sept. 2018
17 sept. 2018
13 aug. 2018
Ne jucăm, ne distrăm și chimie învățăm!
Concurs Interjudețean (Colegiul Național ”Ioniță Asan”, Caracal, Olt (CAERI 2018/1956)
PREMIUL al III-lea (clasa a VII-a)
https://sichimieinvatam16.blogspot.com/2018/07/indicatori-acido-bazici-naturali.html
PREMIUL al III-lea (clasa a VII-a)
https://sichimieinvatam16.blogspot.com/2018/07/indicatori-acido-bazici-naturali.html
23 iul. 2018
15 iun. 2018
2 iun. 2018
Colorația flăcării
- coloraţia flăcării: în această reacţie se observă culoarea pe care o imprimă unei flăcări incolore de gaz, sărurile volatile aduse la incandescenţă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)